Nicolatita FM

Ma plimbai in seara asta prin Parcul Tineretului.Si asa m-a cuprins o stare de bine, incat voiam neaparat sa impartasesc cu voi aceasta senzatie.

Si m-am gandit sa vorbim despre acele lucruri pe care preferam sa le facem atunci cand vrem sa iesim din rutina, cand vrem sa gasim solutii, care ne ajuta sa ne detasam de prezent, care ne relaxeaza, pe scurt.

La mine ar fi doua situatii principale :

1. Cand ma plimb intr-un parc. In seara aceasta de exemplu, in parc nu era foarte aglomerat, ( nu stiu din ce motiv), insa vremea era perfecta, nici cald, nici frig. Mirosea a iarba proaspat cosita (de fapt asa si era prin tot parcul, tocmai ce fusese tunsa), Si la tot pasul , caci am inconjurat un pic lacul, acel miros ma insotea si mi-a amintit de copilarie , de bunici (actiona precum madlenele lui Proust mmm).Bine , ca din cand in cand, simtul meu olfactiv mai percepea si ceva abur de mici, asta-i alta poveste (nu face obiectul discutiei noastre). Si merg ce merg si cand colo…miros de tei. Superb , a fost o plimbare frumoasa .Nici nu-mi propusesem sa ajung prin parc, dar fiind prin apropiere n-am rezistat. Citeşte mai departe »

Nu-i asa ca imaginea unui cuplu de batranei, pe strada, tinandu-se de mana, nu va lasa indiferenti? Te face sa reflectezi, sa te gandesti pentru o secunda ca (poate/sigur) si tie ti-ar placea sa ajungi ca ei.

Desi ii vad din ce in ce mai rar in jurul meu , imi doresc sa existe cat mai multe cupluri care sa “imbatraneasca ” ca cei din povestea urmatoare. Cred ca lumea ar fi mai buna si pamantul ar deveni un loc mai frumos de trait.In fine, va las sa cititi si sa va dati cu parerea de nu o fi asa.

Lectura placuta!

“C’est parce que la vitesse de la lumière est supérieure à celle du son que certains paraissent brillants avant d’avoir l’air con”

Am primit astazi de la o prietena care lucreaza pe Resurse umane acest dicton.

Ma gandesc ca dupa atatea interviuri a ajuns ea la concluzia aceasta Patience, Elena !

Anul trecut am participat la un curs de Comunicare bazata pe NLP (Programare Neuro-Lingvistica) si a fost deasemenea o ocazie de ” a face cunostinta ” si cu Metoda lui Edward de Bono, “Metoda celor sase palarii”.
Aceasta metoda se refera la structurarea gandirii pe sase straturi, asa numitele sase palarii.
De unde a plecat aceasta idee si care ar fi avantajul practic al utilizarii acestei metode pentru noi?

Ei bine, E de Bono pleaca de la ideea crearii unui nou tip de gandire, o gandire alternativa, paralela celei traditionale!? Gandirea traditionala se refera la faptul ca noi oamenii ne folosim in principal de logica si de ratiune pentru a construi argumente in vederea apararii propriei noastre pozitii, pe un anumit subiect. Concret, intr-o dezbatere noi avem tendinta de a demonstra ca noi avem dreptate si celalalt greseste.

Se pare insa ca acest tip de gandire pune o frana creativitatii si energiilor constructive. Citeşte mai departe »

… intr-un cadru de basm

Inspirata dintr-o carte a lui Ph Baker ” Secretele oamenilor impliniti”, dar si din realitatea cotidiana, mi-am propus sa lansez o dezbatere pe subiectul acesta.

Acum ceva timp, va amintiti, scriam despre designerul Ph Stark . Dupa el , capacitatea de a iubi , inteligenta, conduita morala si umorul sunt suficiente unui om pentru a fi fericit. Restul decurge din aceste calitati.

Cu alte cuvinte fericirea sta in noi, in interiorul nostru (SPIRITUALUL), sta in lucruri simple, cum o subliniaza si toti marii intelepti ai timpurilor (inclusiv biblia). Citeşte mai departe »

Acum vreo doi ani am inceput sa constientizez mai mult cat de importanta este alimentatia pentru functionarea corecta a organismului si automat pentru prevenirea eventualelor afectiuni( maladii). Ei bine cam atunci am inceput sa privesc mai atent si produsele cosmetice pe care le cumparam si le foloseam.

Si cand spun ca priveam mai atent ma refer la faptul ca am inceput sa ma informez mai mult si am avut si ocazia. Fiind de vreo 2 ani consumatoare a unor produse excelente (gen Artistry, Body series,), am avut si ocazia de a participa la o serie traininguri foarte educative. Si vreau sa impartasesc cu voi o serie de informatii, pe care le-am aflat cu aceasta ocazie, pe care poate le cunoasteti deja ( good for you ). Citeşte mai departe »

In timpul scolii majoritatea vacantelor mi le-am petrecut pe la tara. Aici de voie de nevoie a trebuit, mai ales pe timp de vara, sa ma implic cu stoicism si in activitatile extragospodarie, mai exact cele agricole (era prasitul, apoi era perioada secerisului graului, ce mai era …lucerna, in august era stransul fasolelor-urata treaba etc, etc.) In afara de asta,  bunicii mei aveau si o gradina imensa in care gaseai orice leguma doreai. Mai este inca si acum…gradina.Si era si aici de lucru …rasadurile trebuiau ingrijite…gradina trebuia udata , mcar o data pe zi seara (in special in perioada secetoasa).

Asa  Imi explic de unde vine pasiunea asta pentru gradinarit. Nu ca as avea gradina…nici macar balcon , dar am un pervaz, un suport la fereastra, de vreo jumatate de metru pe care am stocat tot felul de ghivece cu flori. Ei bine printre aceste am unul mai lat, in care mi-am propus sa cultiv legume. Fara gluma. Citeşte mai departe »

Citisem un articol publicat de o colega pe un blog legat de renuntarea la meseria de designer a lui Philippe Starck (nu stiam prea multe despre el).Mi-au placut insa cuvintele lui si motivatia pe care o da, cu aceasta ocazie, si am gasit mai jos si interviul cu pricina :

“ZEITmagazin: Monsieur Starck, you have designed everything, from toothbrush to spaceship. What do humans really need?
Philippe Starck: The ability to love. Love is the most wonderful invention of mankind. And then, one needs intelligence. Mankind, as opposed to animals, has managed to create a civilization based on intelligence. For this reason, no human can afford to not work on their intelligence. And humour, humour is important.
ZEIT: And you can’t think of something material?
P.S.: We don’t need anything material. It is more important to develop one’s own ethic, and to stick to these rules. There is nothing else one would have to worry about.
ZEIT: You can’t be serious. Isn’t there so much else one needs in order to survive?
P.S.: If you want to talk about objects: one certainly needs something to light a fire.
ZEIT: Can you think of anything else?
P.S.: A pillow maybe, and a good matress.
ZEIT: So why, then, have you become an industrial designer in the first place?
P.S.: That is an interesting question. And I haven’t found an answer to it for myself yet. Look, I have designed so many things without ever really being interested in them. Maybe all these years were necessary for me to ultimatively recognize that we, after all, don’t need anything. We always have too much (stuff, SIC).”