Nicolatita FM

pe o panza de paianjen/ Si pentru ca, nu se rupea/A mai venit un elefant/ Trei elefanti se leganau…. si uite asa canta o fetitza azi in metrou , insotita de mama ei. Se indrepta catre gradinitza presupun, era o mogaldeatza de vreo 4 anisori si canta de mama focului cu asa o viatza , de n-ai fi zis ca era 7h30 dimineatza.Asta se intampla la statia de metrou Unirii.

Aici intre 7h30 si 8h00 e full de lume pe peron, nu mai zic ce e in metrou. Si stateam eu si ma gandeam, in atmosfera aceea apasatoare de caldura, in care ne simteam respiratia unui altuia , ca asa eram de inghesuiti, copilul astuia nu-i pasa, cu atat mai mult cu cat nici nu se vedea in multimea de oameni. Si uite asa a ajuns pe la al 9 lea elefant cand a coborat pe la Romana . Pacat . Cantecul ei era asa o frumoasa companie pentru multimea posaca ce se indrepta spre servici.

Eu coboram la ultima statie, oare cati elefanti ar fi ajuns sa se legene pana la capat? (e buna asta de o problema de matematica).

Dar ce-ar fi fost daca am fi cantat si noi ? Faceam un exercitiu de imaginatie: Ce-ar fi sa vuieasca metroul de “elefanti leganatzi” si chiar pana si calatorii cei mai nedumeriti din celelalte compartimente , si poate si cei mai reticenti sa fi fost prinsi in acest cor, in cele din urma.

Eh , well, noi suntem oameni normali, nu s-ar cuveni sa facem asa ceva. Ce plictisitori suntem noi, oamenii normali!

Acum va las , am treaba , cred ca o sa-mi caut un desen animat sa ma uit.

Am dat peste o carte a lui George Uba, “Cand dragostea se intoarce acasa” in care sunt enumerate o serie de atitudini , dar mai ales diferente neuro- psiho- comportamentale intre femei si barbati.

Aruncand o privire sunt de acord in mare parte cu ele si o sa vi le enumar pe cele mai interesante :

• Emisfera dreaptă a creierului răspunde de partea creatoare și este mai dezvoltată la femei, iar emisfera stângă răspunde de controlul asupra logicii și raţionamentului și este dezvoltată mai mult la bărbaţi . Folosind tomograful cu rezonanţă magnetică (pe asta il stiu , scanerul a pus în evidenţă că bărbaţii folosesc mai ales partea stângă a creierului pentru vorbire, în timp ce femeile folosesc atât partea stângă, cât și pe cea dreaptă. De unde rezulta cica si și pofta lor de a vorbi mai mult ca bărbaţii, iar capacitatea fetiţelor de a învăţa o limbă străină e mai mare decât la băieţi.
• Femeile au o capacitate foarte dezvoltată de a observa orice amănunt, cât de mic, precum și schimbările de aspect sau de comportament ale celorlalţi. Ele au o percepţie periferică mai amplă decât cea a bărbaţilor.Bărbatul are creierul configurat pentru un tip de privire ca printr-un tunel, la mare distanţă, ca și când ar avea un binoclu. Citeşte mai departe »

Cum pentru toate exista un inceput, astazi am avut parte de o experienta in premiera .Astazi mi-am facut un RMN cerebral ( sau un IRM ,tot aia e) , cu alte cuvinte, sa vad daca sunt zdravana sau nu cu capul.

Facusem eu niste cercetari pe net, aflasem eu unele lucruri, intrasem pe forumuri sa vad cum a reactionat lumea la asa experienta.SI trasesem cateva concluzii: ca lumea se sperie cand intra in tubul acela (aparatul magnetic in cauza) nerecomandat claustrofobilor (asta m-a pus si pe mine pe ganduri ca nu-mi plac spatiile inchise dar sa mai stau si jumatate de ora inchisa in tub). De ce se mai speria lumea? ei bine , de zgomotele puternice ( provenite de la undele magnetice).Mai aflasem ca poate fi folosita sau nu substanta de contrast (injectata in vena), aceasta ajutand aparatul sa vizualizeze mai bine vasele, suprafetele in general.

Cu informatiile astea am plecat eu azi in cap cu gandul de “trece testul” acestui “experiment”.Mi-am facut de ieri programare pentru azi la ora 13h00.Eu insa fiind extrem de nerabdatoare am zis sa ajung si eu din timp. Asa ca la 10h30 eram acolo . Da exact, foarte nerabdatoare. Am mai intrat in vorba cu colegii-pacienti, am mai citit nitel (asta apropo de postul meu cu statul la coada, ei la doctor e un pic diferit ). Citeşte mai departe »

…la care vreau sa ajung in urmatorii 5 ani.

Sunt multe locuri pe care imi doresc sa le vad,  dar am ales 3:

1 Sa urc Everestul (pana atunci trebuie sa ma mai antrenez pe muntii nostri ) Citeşte mai departe »

Va spuneam cu ceva timp in urma ca nu sunt fan tv si in casa la mine televizorul indeplineste mai mult o functie decorativa.Asta pentru ca rar vad ca dau un film bun, iar stirile le ascult de obicei la radio. Ar mai fi carcotasii si divertis-ii pe care ii mai urmaresc daca se intampla sa fiu acasa, dar eu cu siguranta fac parte din categoria aceea de oameni care s-ar putea lipsi cu usurinta de televizor de tot. Consider ca sunt o sumedenie de alte surse de lucruri interesante si distractive in alta parte, in natura, in carti, etc.

Dar de cealalta parte am intalnit si oameni care nu prea pot sa se desprinda de televizor.Ceea ce ar trebui ei sa stie e ca statul indelung in fata televizorului are efecte nocive asupra dezvoltarii si functionarii normale a creierului.

Si pentru ca stiinta vorbeste cel mai bine , s-a publicat o carte pe aceasta tema , care trateaza in detaliu efectele televiziunii asupra mintii noastre . Nu am citit-o inca, dar am lecturat recenzia ei si mi-a fost suficient sa ma determine sa v-o aduc si voua la cunostinta.

Iata aici un rezumat al cartii lui Virgiliu Gheorghe, “Efectele televiziunii asupra mintii umane“.

De cateva ori pe luna sunt pusa in situatia de a sta la coada ( de obicei la banci pentru credite) dar si la Electrica (nu stiu daca au contract cu cei de la BRD pentru achitarea facturii online, o sa verific).

Aici mi se intampla sa stau nu mai mult de 10 minute, dar pentru mine tot e mult.Nu-mi place sa stau la coada… de fapt nu-mi place sa astept.Dar ma gandesc ca daca tot “trebe “(ca nu am incotro ) sa stau la coada, macar sa fac ceva constructiv, sa-mi folosesc timpul cu folos.Intrebare deci, ce pot sa fac?

Sa ascult muzica? Faceam asta intr-un timp, dar m-am plictisit. Sa citesc ? Da, e o idee, asta daca nu am in mana facturi, buletin, scadentar etc. Citeşte mai departe »

In toate lecturile cu caracter motivational se vorbeste despre puterea mintii si cum ne ajuta ea in atingerea telurilor (vorbim de cele realiste).

Stiti ca mintea “lucreaza” la doua niveluri : unul constient (gandurile, pe care noi ni le alegem) si subconstientul (preia ce i se ofera, fara sa evalueze/ judece). Functioneaza asa : Gandurile noastre creeaza imagini care ajung in mintea subconstienta.Iar aceste imagini, dupa cum spuneam, sunt preluate ca atare, asa cum ii sunt date. Cand subconstientul primeste o serie de imagini care se aseamana se creeaza un obicei.Pe baza imaginilor din subconstient ne exprimam sentimentele ( furie, compasiune etc) iar acestea ne determina actiunile (comportamentul) si in final vom avea si roadele actiunilor noastre , rezultatul.

Bun, e clar pentru mine. Cu alte cuvinte, analizand in sens invers, eu inteleg ca daca-mi propun ceva trebuie sa vizualizez situatia in care dispun de acel ceva (pana in cele mai mici detalii) , sa traiesc si sa ma simt ca si cum as fi obtinut acel ceva. (vezi Secretul, asta fiind ideea filmului). Astfel as fi mult mai  aproape de tinta.( dar rabdare… ) Citeşte mai departe »

Ma plimbai in seara asta prin Parcul Tineretului.Si asa m-a cuprins o stare de bine, incat voiam neaparat sa impartasesc cu voi aceasta senzatie.

Si m-am gandit sa vorbim despre acele lucruri pe care preferam sa le facem atunci cand vrem sa iesim din rutina, cand vrem sa gasim solutii, care ne ajuta sa ne detasam de prezent, care ne relaxeaza, pe scurt.

La mine ar fi doua situatii principale :

1. Cand ma plimb intr-un parc. In seara aceasta de exemplu, in parc nu era foarte aglomerat, ( nu stiu din ce motiv), insa vremea era perfecta, nici cald, nici frig. Mirosea a iarba proaspat cosita (de fapt asa si era prin tot parcul, tocmai ce fusese tunsa), Si la tot pasul , caci am inconjurat un pic lacul, acel miros ma insotea si mi-a amintit de copilarie , de bunici (actiona precum madlenele lui Proust mmm).Bine , ca din cand in cand, simtul meu olfactiv mai percepea si ceva abur de mici, asta-i alta poveste (nu face obiectul discutiei noastre). Si merg ce merg si cand colo…miros de tei. Superb , a fost o plimbare frumoasa .Nici nu-mi propusesem sa ajung prin parc, dar fiind prin apropiere n-am rezistat. Citeşte mai departe »

Nu-i asa ca imaginea unui cuplu de batranei, pe strada, tinandu-se de mana, nu va lasa indiferenti? Te face sa reflectezi, sa te gandesti pentru o secunda ca (poate/sigur) si tie ti-ar placea sa ajungi ca ei.

Desi ii vad din ce in ce mai rar in jurul meu , imi doresc sa existe cat mai multe cupluri care sa “imbatraneasca ” ca cei din povestea urmatoare. Cred ca lumea ar fi mai buna si pamantul ar deveni un loc mai frumos de trait.In fine, va las sa cititi si sa va dati cu parerea de nu o fi asa.

Lectura placuta!