Nicolatita FM – the frequency of my thoughts

O, dulce luna august

Posted in plaiuri mioritice, romanul s-a nascut poet, Uncategorized by nicolatita on August 19, 2008

Din primul meu volum de versuri intitulat „Dulce si amar”, public azi o noua poezie 🙂 , dedicata tuturor Faneilor si Lenutzelor:

“- O, dulce luna august, cat te-am mai asteptat

Familia sa-mi vad, acasa sa ma intorc cu’al meu barbat.”

Asa gandea Lenutza, pe cand se-apropiau

De casa lor cea draga, ce bucurosi erau!

………………………………………………………………..

Plecase cu Fanel, al ei sot muncitor, de’un an jumatate

La Napoli intai, si-apoi in Roma, la un frate.

El strungar meserias, ea fosta educatoare

Au plecat plini de vise, satui de-o viata amara.

Fanel pe santier, acum ciment el cara

Lenutza, harnicutza, pe Giovanni il spala.

“-Nu-i chiar de vis aceasta viata, mai Fanele

Dar ce vrei , trebuie sa mai stam nitel pentru lovele

Sa fim si noi oameni, sa schimbam geamuri, usa,

Sa punem termopane , asa ca si matusa.”

Fanel o asculta, rachiul il da pe gat,

Cu ochii obositi , pe un ton bland zicand:

“- Of, mai Lenutza mai, n-as fi crezut, sa mor

S-ajung sa-mi fie dor de seful de la Fepa, al nostru Harabor.

Iar tu erai mai vesela , la a ta gradinita…

Eh , dar mai torn un pahar, mai bine ma fac crita.

Ca vreau sa schimb masina, acasa cand ne-om duce

Sa vad atunci vecinul de la 3 ce o zice !!!.”

Si zilnic el munceste la pompa de beton

Ea spala si gateste acasa la ai lui Mattonn

In august vor sa se intoarca pentru o luna in tara

Copiii sa ii vada, si casa renovata o vor cat de indata.

……………………………………………………………………………

Autocarul opreste, Fanel bagaje cara

Lenutza cruce-si face, ca a ajuns in tara.

Baietii (aveau doi), ii asteptau alaturi

Se pupara, imbratisara si plecara cu totii.

………………………………..………………………………………..

Trecura 15 zile de cand erau acasa

Ciocane demolatoare erau acum pe masa

Masini de gaurit, un zgomot infernal

Dar bine ca acum treaba e pe final.

Lenutza si Fanel activi ca intotdeauna

In vizita la neamuri, tot povesteau intr-una

Cum din banii castigati au cumparat ei gresie

Si vor sa-si ia masina , si nu doar de impresie.

Il sfatuiau pe Nelu , nepotul lor mai mare

De’o’seama cu Cornel, baiatul lor cel mare

Sa mearga acum cu ei, in Roma sau Toscana

Si asa nu i-a placut prea mult aici lui scoala.

Lenutza fericita ca si-a’nfrumusetat caminul

Fanel, in a lui masina, ca el nu e nici unul.

“ Of mai Lenutzo mai, strangand-o la piept mai tare

Asa descurcareti si harnici, cum ne-am gasit noi oare?”

Prin oras, la brat se plimba, la un exchange schimba bani

« -Cate-au mai aparut, banci, magazine, parca am fi lipsit 2 ani. »

Peste 7 zile pleaca, si uite asa timpul se duce

Fanel schimba acum patronul , dar tot la beton munceste

Lenutza pe spinare pe Giovanni il clateste

Inca un an , de pe acum ei trebuie sa traga tare

Sa-i faca la anul lui Cornel nunta, o nunta cu fast mare.

Anunțuri

6 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Turturica said, on August 20, 2008 at 8:04 am

    Nicolatita,

    Stiam ca scrii versuri, dar chiar asa? Sa nu spui nimic despre un VOLUM de versuri? 🙂

    Mai asteptam si alte poezii…ca de talent, se vede treaba ca nu duci lipsa! 😛

  2. nicolatita said, on August 21, 2008 at 2:39 pm

    Iti dai seama, or sa se bata editurile intre ele pentru publicarea poeziilor.
    Nici nu vreau sa ma gandesc la ce o sa fie 🙂 🙂

  3. Pogan Mihai said, on August 21, 2008 at 10:32 pm

    Draga Nicoleta, am citit „poezia” ta si m-am amuzat. Numai ca e mai mult proza rimata … liber si seamana leit cu proza vietii noastre cotidiene. Asculta-ma, poezia adevarata e sentimentul abia perceptibil si mai mul „necuvintele” vorbesc, cum sunea N. Stanescu. Mai interesante sunt meditatiile tale libere din blog. Nici eu nu scriu poezie adevarata, ci doar cochetez cu poezia in momente de refugiu interior. Iti doresc toate cele bune – multa fericire. Poghi – Poghisite -blog

  4. nicolatita said, on August 22, 2008 at 6:38 am

    @ Pogan Mihai „poezia adevarata e sentimentul abia perceptibil si mai mult “necuvintele” vorbesc, cum spunea N. Stanescu” – Asta mi-aduce aminte de profesoara mea de romana din generala (si diriginta de altfel), Dna Colosenco,o profesoara extraordinara, foarte pasionata de ceea ce facea, din fericire pentru mine.E primul om de la care am aflat ce e falsul (kitchul)fata de valoare, de la ea si pasiunea mea pentru citit, in fine are foarte multe merite.

    Dar de aici a discuta despre creatiile mele e cale lunga.Cum, sunt sigura, v-ati dat seama, versurile, proza mea, sunt doar pentru amuzament (ma straduiesc sa starneasca hohote de ras si chiar ras cu lacrimi – e obiectivul meu 🙂 )

    O zi cat mai buna si sper sa fie cat mai multi dascali pasionati de ceea ce fac 🙂

  5. Pogan Mihai said, on August 25, 2008 at 12:51 pm

    Imi Place ca esti sincera si modesta, asa cum putini sunt in ziua de azi. Si ce e mai frumos decat sa fii om de caracter. Noi, dascalii, tinem mult la asa ceva. E greu in zilele noastre sa gasesti oameni cumsecade si care isi exprima sincer trairile. Si acum inteleg de ce tu vorbesti de ras cu lacrimi. Prea multe sunt durerile acestui popor. Daca mai scriem pe blog, mai uitam de aceste mizerii si constatam ca mai sunt si oameni de omenie in tara aceasta. Multumesc pentru cuvintele calde la adresa dascalilor. Toate cele bune ! Cu simpatie, prof. pogan – blog Poghisite

  6. samy said, on Octombrie 3, 2008 at 8:48 am

    pogan is the best


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: