Nicolatita FM – the frequency of my thoughts

Cat de creativi suntem?

Posted in oameni by nicolatita on Septembrie 25, 2008

Despre creativitate s-a scris o sumedenie de carti. Sursa a progresului stiintei, tehnicii,artei, procesul creativ a fost indelung analizat, pe toate partile: treptele creativitatii ( de la nivelul spontan al copiilor mici pana la nivelul inventiv si inovator), factorii care o blocheaza (conformismul, pretuirea gandirii logice in detrimentul celei fanteziste, etc).

Eu insa nu despre procesul in sine vreau sa vorbesc ci despre oamenii creativi si comportamentul lor.Desi tentatia ar fi sa zic ca inteligenta si creativitatea merg mana in mana se pare ca legatura intre acestea doua nu este foarte clara. Citisem ca unui grup de subiecti i-au fost aplicate teste de inteligenta si de creativitate, iar cei cu note ridicate la testul de creativitate aveau cel putin un nivel mediu de inteligenta, dar printre cei cu rezultate bune la inteligenta s-au gasit si slabi la partea de creativitate. In fine, oricum ar fi, eu tot cred ca trebuie sa inveti sa-ti dezvolti potentialul asta.

Chiar daca nu suntem pictori,compozitori, (web) designeri, chiar daca nu lucram pe Cercetare si Dezvoltare, sau pe Marketing, adica arii de activitate care solicita mai mult procesul de creatie, suntem la urma urmei cu totii oameni si cu totii indiferent de job, cautam solutii pentru a iesi dintr-o situatie, cautam idei noi pentru un anumit proiect (personal, profesional). Practic toti avem acele structuri cerebrale care favorizeaza imaginatia, ce creeaza posibilitatea sintezei unor noi idei, noi imagini, predispozitie care difera de la om la om. Si uite asa unii sunt mai creativi decat altii.

Ideea articolului meu a plecat de la un altul pe care l-am gasit in Psychology Today despre trasaturile „creativilor”.Timp de 30 de ani Mihaly Csikszentmihaly a studiat comportamentul acestor oameni si a sintetizat rezultatele cercetarii in cartea „The Work and Lives of 91 Eminent People”, de unde sunt extrase cateva elemente in articolul indicat referitor la trasaturile de caracter, paradoxale , cum le spune el, ale oamenilor creativi.Sunt paradoxale pentru ca daca o sa cititi articolul in intregime, o sa vedeti ca cei creativi sunt cei care demonstreaza o mare putere de concentrare la locul de munca, capabili sa munceasca ore intregi fara oprire, dar pe de alta parte sunt tot cei care „recupereaza” fara nici un rabat, odihna fiind la fel de importanta ca si munca. (o dovada de inteligenta la urma urmei).Ei imbina disciplina cu iresponsabilitatea, fantezia cu realismul, inteligenta cu naivitatea, conservatorismul cu rebeliunea.

In aceste trasaturi cred ca ne-am regasit cu totii, intr-o mai mare sau mai mica masura.

Un aspect interesant mi s-a parut faptul ca cei creativi ies din tiparele feminine sau masculine. In urma unor studii in randul tinerilor s-a remarcat ca fetitele creative, talentate sunt mai dure si mai agresive decat suratele lor, iar baietii creativi sunt mai sensibili si mai putin agresivi decat prietenii lor.Dar explicatia vine, si anume, se pare ca in general tinerii creativi imprumuta din trasaturile sexului opus. Interesant.

Buun, deci fiecare dintre noi are macar un dram de creativitate, fiecare dintre noi am experimentat momente de genul: „AHA” ( si cat de plini de viata suntem in aceste clipe, cat de bucurosi si vii, nu-i asa?Iti vine sa te rasplatesti apoi 🙂 ) .

Si daca tot am ajuns aici, sa va spun ceva si despre metodele de stimulare ale creativitatii: unii recomada muzica simfonica, lectura cartilor din diferite arii de activitate (pentru exersarea creierului), altii interzic televizorul (am vorbit si eu despre asta) schimbarea peisajului (practic detasarea de problema si privirea din perspectiva). Puteti sa citit mai multe aici: ten steps for boosting creativity

Imagineaza-ti doar cum te-ai simtit cand ti-a venit o ideea ce te-a scos dintr- situatie presanta, sau cand ai reusit sa gasesti o solutie la o problema pe care o credeai imposibil de rezolvat. Generarea de idei depinde la urma urmei de cum ne pastram creierul activ, alert, de modul in care il exersam, cu informatia pe care i-o furnizam.Poate nu beneficiem toti de traininguri gen ” creative/innovating thinking ” ce au luat amploare in zilele noastre, dar putem alege informatia care hraneste organul nostru de gandire. So, let’s be creative!

Anunțuri

2 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. alina said, on Octombrie 8, 2008 at 6:31 am

    In zilele noastre a fi creativ este o misiune destul de grea si in acelasi timp este o necesitate a acestui mileniu, dupa cum recunostea si Bill Gates. De cate ori poate ne-am pus intrebarea cum sa gasim o idee creativa care sa ne scoata din impas ? Ce fel de mediu înconjurator ar fi necesar pentru a ne veni ideile creative ? Cum pot liderii sa sustina procesul creativ si sa stimuleze creativitatea la locul de munca ? Cum putem trece peste anumite bariere de gandire ?
    Teresa Amabile, director la Harvard Business School, si-a dedicat intreaga sa viata cercetarilor in domeniul creativitatii si este una dintre cele mai cunoscute persoane din intreaga lume care s-a ocupat de inovatie in domeniul afacerilor.
    Acum 8 ani, ea a realizat un studiu în domeniul creativitatii, astfel: a lucrat atat cu studenti cat si cu manageri din companii foarte diferite, și a colectat aproape 12.000 emailuri , cu descrierea amanuntita a zilei de lucru, de la persoane care erau implicate in proiecte creative în domeniul productiei bunurilor de consum, high tech si din industria chimica. Ea nu a povestit participantilor ca obiectul sau de studiu este creativitatea. Ea a pus doar intrebari, intr-un email pe care-l trimitea zilnic, despre munca pe care o desfasurau cei supusi cercetarii, precum si despre mediul înconjurator in care activau. Teresa Amabile a codat emailurile primite inregistrand momentele in care oamenii se luptau din greu cu o problema sau cand le venea o idee noua.
    Ea continua aceste studii, împreuna cu echipa sa si în ziua de astazi si a observat ca exista 6 mituri despre creativitate care sunt descrise mai jos:
    1. Ideile creative vin de la oamenii creativi
    Cand a întrebat directorii de companii unde au nevoie cel mai mult de idei creative, ei au raspuns aproape intotdeauna la fel – in compartimentul de dezvoltare produse noi, in cel de marketing si in cel de publicitate. Iar cand i-a întrebat unde anume nu-si doresc sa aiba oameni creativi, ei raspundeau invariabil in departamentul de contabilitate, si apoi radeau datorita conotatiei negative pe care o are creativitatea în domeniul contabilitatii.
    Dar perceptia comuna a tuturor managerilor era ca unii oameni sunt creativi iar altii nu. Iar acest lucru nu este adevarat. Ca si lider, nu vrei sa ai creativitate doar într-un singur domeniu. Vrei ca fiecare persoana din organizatia ta sa produca idei noi si utile, inclusiv in domeniul financiar. Daca privim in trecut, exista inovatii si in domeniul financiar care sunt extrem de profunde și in intregime etice, precum contabilitatea bazata pe costuri.
    De fapt, aproape toate cercetarile in acest domeniu arata ca orice persoana cu o inteligenta normala este capabila sa indeplineasca si anumite sarcini care cer creativitate.
    Creativitatea insa depinde de un anumit numar de lucruri: experienta, incluzand cunostinte si indemanari tehnice, talent, abilitatea de a gandi intr-un mod diferit decat cel uzual, capacitatea de a elimina ideile fara valoare.
    Motivatia intrinseca – oamenii care sunt motivati de ceea ce fac lucreaza adesea creativ – este foarte importanta.
    De peste 5 ani, organizatiile acorda o atentie tot mai mare creativitatii și inovatiei iar angajatii urmeaza in permanenta cursuri pentru descatusarea potentialului lor creativ.
    Dar o mare parte din oameni nu sunt în stare sa-si dezvolte acest potential creativ, deoarece ei lucreaza intr-un mediu care impiedica aparitia motivatiei intrinseci. Prin urmare, multe companii mai au un drum lung de parcurs pana sa elimine barierele din calea creativitatii.
    2. Banii sunt un motivator al creativitatii
    Experimentele realizate de cercetatori în domeniul creativitatii au aratat ca banii nu inseamna totul.
    Teresa Amabile i-a intrebat pe cei supusi studiului cum ii motiveaza banii sa vina cu solutii noi, iar ei au raspuns ca aceasta intrebare este irelevanta, ceea ce inseamna ca ei nu se asteapta sa fie platiti in fiecare zi in functie de ideile noi pe care le folosesc. In acelasi timp, angajatii care se intreaba mereu ce bonusuri vor primi pentru munca pe care o realizeaza, sunt cei mai putin creativi oameni.
    Bonusurile acordate si plata angajatilor foarte strict pe performanta pe care o obtin poate deveni problematica cand oamenii cred ca fiecare miscare pe care o fac le poate afecta remuneratia.
    In aceste situatii, oamenii risca sa aiba o tendinta de a fugi de esec, pur si simplu. Bineinteles ca oamenii au nevoie sa simta ca sunt compensati corect. Dar cercetarile efectuate arata ca oamenii pun o valoare mai mare pe mediul de lucru in care creativitatea este ajutata sa se dezvolte, sa fie valorizata si recunoscuta.
    Angajatii vor sa aiba oportunitatea de a se angaja profund în munca lor și sa faca reale progrese.
    Deci este foarte important pentru lideri sa puna la un loc oamenii impreuna cu proiectele lor, nu numai pe baza experientei pe care o au acestia ci si tinand cont de motivatia pe care o au.
    Oamenii sunt mult mai creativi cand le pasa de munca pe care o fac si cand isi focuseaza toate abilitatile pe care le au pentru aceasta.
    Daca provocarile la care sunt supusi sunt prea inalte fata de nivelul abilitatilor pe care le au, ei devin frustrati.
    Daca provocarile la care sunt supusi sunt prea scazute fata de nivelul abilitatilor pe care le au, ei devin plictisiti.
    Liderii trebuie sa stie sa balanseze aceste lucruri cu atentie pentru a obtine rezultatul dorit.
    3. Presiunea timpului dezvolta creativitatea
    In studiul pe care l-a facut, Teresa Amabile a observat ca oamenii gandeau adesea ca ei pot deveni mult mai creativi daca lucreaza sub o severa presiune a timpului.
    Dar din studiul cercetatoarei a reiesit exact opusul – oamenii care erau cel mai putin creativi erau tot timpul in lupta cu timpul.
    De asemenea, atunci cand oamenii lucreaza sub presiunea timpului, le scade creativitatea nu numai in ziua respectiva, ci chiar si in următoarele doua zile.
    Presiunea timpului distruge creativitatea deoarece oamenii nu se pot angaja in mod profund in problemele pe care le au de rezolvat.
    Creativitatea solicita o perioada de incubatie – oamenii au nevoie de timp pentru a intra in probleme si pentru a lasa ca ideile creative sa iasa la suprafata.
    De fapt, nu conteaza atat de mult dead-line-ul stabilit pentru rezolvarea problemei ci faptul ca angajatii isi distrag atentia de la ceea ce au de facut cu lucruri mai putin importante sau deloc importante iar distragerea atentiei este cea care fura timpul necesar distrugerii barierelor de gandire uzuale si dezvoltarii ideilor creative.
    Oamenii nu pot fi creativi cand se afla in bataia pustii, ci numai cand sunt focusati pe munca lor.
    Angajatii trebuie sa evite activitatile care ii distrag de la scopul lor si sa se focuseze pe ce este important de rezolvat.
    In prea multe organizatii oamenii nu inteleg motivul grabei, a faptului ca cineva undeva are nevoie ca acel lucru sa fie rezolvat astazi.
    4. Ingrijorarea sparge tiparele de gandire
    Exista aceasta idee potrivit careia frica si tristetea dau pinteni, intr-un fel, creativitatii.
    Exista o literatura psihologica in care se explica faptul ca incidenta unei depresii puternice este mai mare la scriitorii creativi si artisti – depresia geniilor care sunt incredibil de originale in ceea ce gandesc. Dar Teresa nu a observat acest lucru la populaţia pe care a studiat-o.
    Ea a codat cele 12.000 de emailuri in functie de nivelul de frica, anxietate, tristete, manie, fericire si dragoste, pe care oamenii au experimentat-o in ziua respectiva.
    Si a gasit ca procesul creativ este asociat pozitiv cu bucuria si dragostea iar negativ este asociat cu mania, frica și anxietatea.
    Cercetarile au demonstrat ca oamenii sunt cei mai fericiti când gasesc o idee creativa si gasesc o idee care sa sparga tiparele cand au fost fericiti cu o zi inainte. Astfel se creeaza un cerc al creativitatii si fericirii.
    Cand oamenii sunt atrasi de munca pe care o fac exista o sansa mult mai mare ca vor face o asociere cognitiva care a doua zi va da nastere unei idei creative. O zi plina de fericire va conduce la o a doua zi plina de creativitate.
    5. Competitia bate colaborarea
    Exista o credinta destul de extinsa, in special in domeniul financiar si industria high-tech, ca o competitie interna între angajati va forta inovatia.
    In studiile sale, Teresa a descoperit ca procesul creativ primeste o lovitura puternica cand persoanele dintr-un grup de lucru intra în competitivitate in loc sa colaboreze.
    Cele mai creative echipe sunt cele intre care exista incredere pentru a impartasi si dezbate ideile.
    Dar cand oamenii lupta pentru recunoastere, ei se opresc din impărtasirea ideilor lor. Si acest lucru este distructiv deoarece nimeni intr-o organizatie nu are toate informatiile cerute pentru a pune toate piesele puzzle-ului impreuna.
    6. O organizatie restructurata este o organizatie creativa
    Poate in domeniul departamentului de relatii publice, o firma care isi reduce personalul forteaza dezvoltarea creativitatii.
    Din pacate, cercetatoarea a observat foarte multe exemple de acest fel. Din punctul sau de vedere, restructurarile sunt foarte dificile pentru angajati si distrug creativitatea. Astfel, ea a studiat o divizie a unei companii de electronice formata din 6000 de angajati. In urma procesului de restructurare a 25 % din angajati, ceilalti au agonizat o perioadă de 18 luni. Fiecare dintre stimulatorii creativitatii scazusera semnificativ. Anticiparea restructurarii a fost și mai grava decat restructurarea în sine. Frica oamenilor de a nu fi concediati ii dezangaja de la munca lor. Problema cea mai mare a fost ca la 5 luni dupa restructurare, creativitatea era distrusa, in proportie de 100%. Comunicarea si colaborarea au scazut, de asemenea, semnificativ, si odata cu ele, spiritul de libertate si autonomie.
    Liderii trebuie ca dupa restructurari sa stabilizeze imediat mediul de lucru, altfel, izvorul ideilor creative va disparea.
    S-ar putea crede ca ceea ce s-a scris pana acum demonstreaza ca Teresa lupta pentru un stil de management uşor. Dar nu este adevarat.
    Ea pune accentul pe un stil de management istet. Cei 30 de ani petrecuti in domeniul cercetarii, cele 12.000 de jurnale de activitatii pe care le-a obtinut, sustin ideea ca daca oamenii fac ceea ce le place atunci ei se angajeaza profund in ceea ce fac iar cand munca lor este valorizata si recunoscuta, creativitatea prinde aripi. Chiar si in vremuri grele.

    http://www.confidencecamp.ro

  2. sab said, on Noiembrie 26, 2008 at 7:20 am

    Interesant articol.Cursurile de creativitate pot ajuta un bussines man oricand.Pe mine m-au ajutat in cariera.Vi le recoamnd


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: