Nicolatita FM – the frequency of my thoughts

In talcioc la Unirii

Posted in plaiuri mioritice by nicolatita on decembrie 19, 2008

Dragi bucuresteni, cautati sa va innoiti de sarbatori sau sa cumparati cadouri pentru cei dragi voua dar v-ati saturat sa tot umblati de colo colo prin Vitan, Liberty si Plaza mall, ati obosit sa tot mergeti din magazin in magazin, ba pentru haine si alte accesorii vestimentare, ba pentru decoratiuni.Ei bine, pentru voi,  s-a amenajat talciocul special de la Unirii. De doua ori pe an (cand se mananca oua rosii si de Craciun) acest talcioc vine in ajutorul dumneavoastra pentru a va concentra cumparaturile intr-un singur loc,si mai ales sub cerul liber.

De la pulovarase, ciorapei, lenjerie intima, cercelusi, la  globulete si ghirlande pentru brad gasesti aici o larga gama de produse menite sa sara in sacosele tale numaidecat. Iarmarocul nu e foarte departe de Casa Poporului deci pana si turistii straini, care sunt in trecere prin zona, se pot bucura de acest festin.

Doamnelor si domnisoarelor v-ati saturat sa vi se interzica in magazinele de lenjerie intima  probarea produselor, invocandu-va normele de igiena? Ei bine, la Unirii in talcioc, barierele au fost ridicate.Chiar eu am vazut in seara asta o doamna care proba un sutien (peste pulovar,…ca doar nu…).Dovada ca spiritul Craciunul face ca lucruri imposibile sa devina realitate, e perioada cand trebuie sa fim cu totii mai deschisi, mai ne(buni). (more…)

Reclame

Trading pe peronul Garii de Nord

Posted in oameni, plaiuri mioritice by nicolatita on iulie 27, 2008

Vineri am facut bagajele si am plecat spre urbea mea Barlad. Ajungand cu ceva timp in avans la gara, ochiul meu curios a avut timp sa observe activitatea intensa ce se desfasura acolo si mai ales pe peron.

Pe peron se adunau, pe masura ce se apropia ora plecarii trenului, din ce in ce mai multi oameni, multi navetisti dornici sa ajunga acasa dupa o saptamana de munca, altii veniti sa faca cumparaturi la targ, si altii ca mine care voiau sa ajunga acasa la mama si la tata pentru o oaza de liniste,  in orice caz multa populatie, multe genti si sacosi de rafie. Mai aveam vreo ora de asteptat pana la tren, intercity-ul Bucuresti-Iasi. De plictiseala incepusem sa fac cercuri in jurul bagajelor, chiar daca aveam vreun loc liber pe banca nu puteam sa stau, eram nerabdatoare sa ma urc in tren si sa ajung acasa mai repede 🙂 .

Si stand asa si uitandu-ma in stanga in dreapta, in sus si in jos, observ pe banca din dreapta mea o doamna, cu fuste colorate, cu tenul inchis  care tinea in mana vreo 3 ciocolate.Nu asta m-a surprins dar ridicand privirea am observat ca in jurul gurii ei se formasera vreo 3 straturi de coji de seminte si infuleca si arunca la coji pe minut de ziceai ca-i masina automata.La piciorusele ei bineinteles se formase un delusor de coji.In cateva minute apare si vanzatorul de seminte , o doamna slabuta, tot cu un ten inchis, tinand in brate o jumatate de punga de seminte coapte (sau arse ) si paharelul -unitatea de masura .Ce era  clar era ca nu avea de ce sa se planga , ii mergea afacerea aici pe peron. (more…)